Poiana Diavolului
Daca acolo a fost intrarea in Iad sau doar o poarta de trecere catre alta lume, asta e greu de precizat. Dar oamenii povestesc tot felul de intamplari ciudate. Vasile Dorneain varsta de 53 de ani, este unul dintre cei care au vazut cu ochii lor minunile din Poiana Diavolului.
“Era prin `92 si venisera niste francezi ca sa caute comori. Calculasera ei si gasisera cum ca in zona ar fi fost pe vremuri un schit catolic cu niste calugari peste poate de bogati. Spuneau ca schitul ar fi fost inghitit intr-o noapte de pamant, cu tot cu calugari si bogatiile lor si ca ei or sa dezgroape comorile calugarilor.”
Cand au ajuns aventurierii in poiana, era dupa trei zile de ploaie continua si o balta mare era chiar in mijloc. In clipa in care au lasat uneltele de sapat pe pamant, unul dintre localnici a scapat rucsacul din spate direct in balta.
“Domnule, nu stiu daca ma credeti sau nu, in viata mea nu mi s-a intamplat asa ceva si am vazut multe. In aceeasi clipa balta a inghitit rucsacul. Noi am crezut ca-i apa mare si a intrat cineva sa-l scoata, dar apa nu depasea 5 – 6 centimetri adincime. Atunci ni s-a facut pielea de gaina si am plecat de acolo. Si noi si francezii. Ne-am dat seama ca acolo nu era lucru curat.”
“Colegul nostru fusese rapit de diavol”
Patru ani mai tarziu un eveniment asemanator avea sa creeze iar panica printre localnici. Un alt grup de turisti au campat in poiana, luand in deradere legendele si povestirile locale. Erau in jur de 15 – 20 de baieti si fete, toti studenti. Elena Bunescu, economista, una dintre protagonistele straniei intamplari, isi aminteste cu groaza:
“Noi spuneam ca daca acolo exista vreun diavol, o sa-l invitam sa bea cu noi o palinca de Maramures cum sigur nu se gaseste prin Iadul lor. A fost o seara de pomana, cu glume si povesti numai despre diavoli.”
Numai ca seara s-a termanat tragic. Unul dintre cei mai inversunati dintre turisti, care sustinea ca nu exista diavol decat pentru prosti, a disparut fara nici o urma. Dupa ce ore intregi l-au cautat, studentii au anuntat disparitia colegului lor. A urmat o cautare generala la care au participat si autoritatile, dar nimeni nu a dat de urma celui disparut. Peste patru zile, disparutul a aparut in apropiere de Crevedia. Numai ca de atunci nu a mai fost un om normal. Spunea tot felul de cuvinte fara nici o noima, ca si cum statea de vorba cu un diavol.
“Pe noi, cei care am fost cu el, ne-a cuprins teama. Pentru ca am fost convinsi ca acolo, in poiana, colegul nostru fusese rapit de diavol”.
Desi parintii au incercat tot felul de tratamente, baiatul nu si-a mai revenit niciodata. Doi ani mai tirziu avea sa dispara, de data aceasta definitiv.
Sfera de lumina
Doctorul M.D., medic primar la un mare spital bucurestean, povesteste cum, fiind in aceeasi zona, cu sotia sa si cumnatul sau, au fost martorii unei aparitii ciudate. O sfera de lumina cu un diametru de mai bine de trei metri care le-a dat tarcoale minute in sir. La un moment dat sfera l-a “inghitit” pur si simplu pe cumnatul doctorului.
“Am crezut ca l-am pierdut definitiv si am inceput sa tipam. Pe sotia mea am trimis-o repede in cel mai apropiat sat dupa ajutoare.”
La nici 10 minute dupa ce il invaluise, sfera l-a dat afara pe barbat. Straniu era ca acesta nu-si amintea nimic, nici macar ca existase o sfera. Cand au ajuns in Bucuresti medicul si-a luat cumnatul sa-i faca analizele sa vada daca nu s-a intamplat ceva rau. Se intamplase, dar nu rau. Discul L4 –L 5, pe care barbatul nu-l mai avea, in urma unei interventii chirurgicale la coloana, era complet refacut, iar cicatricea fostei operatii nu se mai vedea.
“Daca nu l-as fi operat eu cu mana mea, as fi jurat ca acolo nu umblase nimeni.”
Materialist convins, doctorul nu poate explica ce anume s-a intamplat. Dar nici nu accepta interventia unei forte divine. Sau demonice. Pana la elucidarea enigmei din Poiana Diavolului oamenii prefera sa se fereasca de acel loc blestemat.
Eliszar