Domnul,
in bunatatea sa nemarginita exercita o exigenta pe masura. Este profund nemultumit
si de prestatia zeilor din subordine si de manifestarile oamenilor din gradina
sa. Impotriva zeilor care au coborit pe Terra, asa numitii annunnaki, sunt
formulate doua capete de acuzare:
Primul:
(6,XV, 1) "Atunci mi s-a adresat si mi-a spus asa: Asculta, asculta fara
frica. O ! Enoh cel drept. O! scrib al dreptatii, apropie-te si asculta vocea
mea. Du-te spune-le ingerilor veghetori ai cerului care te-au trimis sa ma rogi
pentru ei: Voi trebuie sa va rugati pentru oameni si nu oamenii pentru voi! De
ce ati abandonat inaltimile sfinte ale Cerului, locuintele voastre eterne,
pentru a merge sa pacatuiti cu femeile. De ce v-ati indragostit de fiicele
oamenilor; v-ati insotit cu ele; v-ati dedat cu ele la lucruri care tin de
copiii pamantului, si ati dat nastere unei rase nelegiuite."
Soarta bietilor zei geneticieni este pecetluita.
In avantul lor creator sau din neatentie, gena care regleaza sex appeal-ul
femeilor a ramas activata la maximum si au rezultat niste fiinte irezistibile. Chiar
si pentru savanti preocupati si seriosi ca ei. Apoi curiozitatea stiintifica,
enzima progresului, i-a ispitit sa-si cunoasca copiii, sa-i creasca pentru a le
testa potentialitatile, reproductivitatea. Cand au fost edificati pe deplin era
prea tarziu. Si cercetatorii atomisti din zilele noastre raman in fata
ciclotroanelor pana ce le cade si ultimul fir de par, tot din curiozitate stiintifica.
Apoi, pentru a anihila radiatia ucigasa fac chemoterapie.
La randul lor si zeitele din laboratoare au fost curioase sa testeze potenta barbatilor creati sa devina mineri destoinici, inainte de ai trimite la munca de jos. Si pentru ca toti erau profesionisti desavarsiti zei ori zeite, si barbatii si femeile s-au dovedit foarte reusiti. Fertilizandu-se reciproc unii au avut de pierdut altii in aparenta de castigat. Zeii s-au impurificat genetic si au devenit incompatibili in fata propriei lor oranduieli ceresti.
Astfel
pe pamant au aparut prima data semiizeii, apoi sfertozeii, octozeii. Si in cele
din urma miriazeii, adica hibridarea cea mai de nedorit dintre toate relele
cerului si pamantului, la un loc. In timp ce zeitele ii iubeau in taina pe pamantenii
cei mai reusiti, zeii le curtau si le invatau rafinamentele vietii pe femei. Mitologiile popoarelor surprind frecvent istorioarele
amoroase ale zeilor sau zeitelor cu pamanteni [9], [121], [122], [206], [207],
[213]. Transferul genetic de potential prevazut pentru inzestrarea oamenilor a
depasit cu mult prevederile din lantul trofic. Potentialul mental omenesc a
crescut periculos de mult si a urcat tot mai sus. Pentru a iesi onorabil din inevitabilele
incurcaturi si barbatii au avut parte de diferite cursuri intensive.
(6.VIII.1) "Azazyel i-a mai invatat pe oameni sa faca sabii, cutite,
scuturi, platose si oglinzi; el le-a aratat cum sa faca bratari si podoabe, cum
sa foloseasca vopselele, arta de a innegri sprancenele, de a folosi pietrele
pretioase si tot soiul de spoieli, astfel incat oamenii s-au stricat. Nelegiuirea
s-a intins; depravarea s-a inmultit, creaturile incalcau orice ordin si
distrugeau tot ce le iesea in cale. Amazarak i-a invatat tot felul de vrajitorii,
de farmece si insusirile radacinilor. Armers i-a invatat arta de a dezlega vrajitoriile.
Barkayal i-a invatat arta de a urmari stelele. Akibeel i-a invatat semnele. Tamiel
i-a invatat astronomia. Si Asaradel i-a invatat miscarile Lunii."
Zeii pot orice dar desi intoleranti si incoruptibili, depasindu-si competentele
au devenit tematori:
(4,LXXVI,9) "Noi va hranim de dragul lui Dumnezeu, nu cerem de la voi rasplata
si nici multamita. Noi ne temem de o zi posomorata si nenorocita de la Domnul
nostru."
Excedati de reusita zeii au intervenit si au diminuat potentialul fizic, mental
si de adaptare in mediu al oamenilor. Directia principala a fost pilozitatea.
Reducand pilozitatea, cantitatea de informatii procesate de creier a scazut
dramatic. Conexiunea cu mediul a fost grav afectata dar s-a castigat mult in
aspect fizic, frumusete, culoarea pielii. Ratiunea lui Divide et impera a
dat primele roade. Oameniilor li s-a taiat legatura cu ambientul, au primit
haine si echipamente, dar potentialul de a comunica intre ei prin accesul
nelimitat la constiinta colectiva a speciei a decazut. Urmand sa evolueze ca
entitati distincte, aveau sa-si exacerbeze egoul, pana la individualism.
Creierul omenesc a ramas din acest motiv o mare instalatie performanta,
utilizata mult sub potential [246,(330)]. Rasa cea noua avea parametri deosebiti:
(6,CV,8) "La glasul lui, am alergat la el, si i-am spus: Iata-ma, fiul
meu; de ce ai venit sa ma gasesti? Si el mi-a raspuns: Un mare eveniment m-a adus
la tine; o minune greu de inteles, despre care am venit sa-ti cer o lamurire. Asculta,
deci, O! tata, si afla ca fiul meu Lameh are un fiu care nu-i seamana deloc si
care nu pare sa tina de neamul omenesc. El este mai alb ca zapada, mai roz ca
trandafirul; parul sau este mai alb ca lana si ochii lui arunca raze ca
Soarele; cand ii deschide, umple casa de lumina. Si de indata ce el a iesit din
mainile moasei, el a deschis gura si l-a binecuvantat pe Domnul. Tatal sau
Lameh, ingrozit de aceasta minune, a alergat la mine, necrezand ca acest copil
este al lui, ci ca el este nascut dintr-un inger din Cer; si iata, eu am venit
la tine, pentru ca tu sa-mi dezvalui adevarul despre acest mister. Atunci, eu,
Enoh, i-am raspuns: Domnul este pe cale sa faca o noua lucrare pe Pamant. Eu am
vazut-o intr-o viziune. Eu ti-am vorbit de timpurile tatalui meu Jared, de
aceia care nascuti din Cer au calcat, in acest timp cuvantul Domnului. Iata: Ei
au facut nedreptati si au calcat ordinele si au locuit cu femeile oamenilor si
au procreat cu ele urmasi josnici.Pentru aceste crime, un mare prapad va veni
pe neasteptate asupra Pamantului; un potop il va inunda si il va pustii, timp
de un an. Acest copil care vi s-a nascut va fi singurul care va supravietui
acestui mare dezastru impreuna cu cei trei fiii ai sai. Cand toate fiintele
umane vor fi nimicite, el singur va fi salvat. Si urmasii lui vor face copii,
pe Pamantul uriasilor care nu s-au nascut din spirit ci din carne. Pamantul va
fi deci pedepsit si toata depravarea va fi spalata. Din acest motiv arata-i
fiului tau Lameh, ca fiul care i s-a nascut este intr-adevar fiul sau; dati-i
numele de Noe, pentru ca el va supravietui. El, si fiii lui nu vor fi partasi
la desfrau si se vor pazi de pacatele care vor acoperi fata Pamantului. Din
nefericire, dupa potop, nedreptatea va fi inca si mai mare ca inainte; caci eu stiu
ce trebuie sa vina; insusi Domnul mi-a aratat toate tainele despre acestea si
am putut citi in scrisurile din Cer."
Previziunile lui Enoh aveau sa se adevereasca intr-totul, fiind atent
planificate de la alt nivel. Nici aceasta solutie nu a putut fi tinuta sub
control. Dar mai tarziu tot raul se va dovedi spre bine, caci nu mai sunt
diferente esentiale intre cer si pamant - cel putin principial. Tuturor li se
mai da o sansa, sau si-o iau singuri. Zeii se pot folosi de oameni oricat ar fi
ei de evoluati. Ii vor folosi chiar in misiuni onorifice, ca piloti de elita in
razboiul stelelor, spre exemplu!
(6,XIII,1) "Atunci Enoh pleaca si ii spuse lui Azazyel: Nu mai exista
liniste pentru tine, o mare sentinta s-a pronuntat impotriva ta. Vei fi incatusat;
Nu va fi niciodata pentru tine nici usurare, nici iertare, nici putinta unui
ajutor, din cauza faradelegilor pe care tu le-ai aratat. Si pentru ca tu i-ai invatat
pe oameni sa-l insulte pe Dumnezeu, sa pacatuiasca si sa-i asupreasca pe
semenii lor. Apoi l-am parasit si am mers sa le anunt eu insumi noutatile la toti
tovarasii lui de crime. Si ei s-au inspaimantat si au fost apucati de un
tremurat ingrozitor. Si ei m-au implorat sa scriu pentru ei o plangere umila,
pentru a obtine iertarea greselilor lor; m-au rugat s-o fac sa ajunga la tronul
lui Dumnezeu din Cer, caci ei nu indraznesc sa i se adreseze, nici sa-si ridice
ochii spre Cer din cauza marelui pacat pentru care au fost judecati. Atunci, eu
am scris o plangere umila in sprijinul lor, pentru a obtine liniste si iertare
pentru tot ce au facut. Apoi i-am parasit si mi-am continuat drumul, recitind
mereu plangerea lor, catre apele lui Danendan care se afla la rasarit de Hermon
si acolo m-am culcat."
Ca un avocat care pe drumul spre tribunalul din cartier isi repeta obosit
pledoaria, Enoh cel Drept a adormit coplesit de povara unei cauze pierdute.
Pe pamant taranii au invatat sa semene si sa recolteze in ritmul anotimpurilor,
in cer zeii semana si recolteaza intre doua treceri ale planetei lor prin
sistemul solar. Lantul inevitabil de catastrofe datorat evenimentului spulbera
toate culturile, constructiile, civilizatiile. Regnul animal este complet
distrus. Asa cum se intampla pe ogoare dupa araturile adanci de toamna. Nu mai
ramane nimic in urma, sa aminteasca de vechile culturi. Primavara, semanatorii
o iau de la inceput, cu seminte noi selectionate.
Aceeasi socoteala si-au facut-o si zeii: Calamitatile vor distruge toate urmele
erorilor si totul va fi uitat; toti gresesc, si noi am gresit. Doar ca au scapat
un amanunt:
(6,III,1) "Toti aceia care locuiesc in Ceruri cunosc ce se intampla pe
Pamant. Ei stiu ca sferele ceresti care ne lumineaza nu-si schimba niciodata drumul;
ca fiecare dintre ele rasar si apun cu regularitate, la timpul propriu fiecaruia,
fara a se abate niciodata de la ordinele pe care le-a primit. Ei privesc Pamantul
si stiu imediat totul despre el de la inceput si pana la sfarsit. Ei vad ca
fiecare din creatiile lui Dumnezeu urmeaza fara abatere drumul care i s-a dat.
Ei vad vara si iarna; vad ca Pamantul e indestulat cu apa si ca norii, ceata si
ploaia improspateaza vazduhul."
Ei cunosc ciclicitatile cerului asa cum noi le stim pe ale trenurilor. Fiecare si-a
luat toate masurile sa-si protejeze populatia de truditori, asa cum taranul isi
adaposteste boii de furtuna. Presumerienii au plecat in exod acum 7200 de ani
din Oas si din nordul acestuia de pe suprafete generoase ale continentului
european, pentru a se feri de glaciatiunea declansata la trecerea Planetei
Zeilor. Nibiru, Marduk, Nemesis, Planeta Crucii, Regele Cerurilor, planeta
aceasta, cu 50 de nume, care acum este din nou in preajma lui Pluton, si se
apropie inexorabil, este prezenta in toate traditiile lumii. Exodul
presumerienilor de atunci, a fost condus de un coechipier al lui YHWH, de zeul
Dumuzi, mentionat in panteonul sumerian cu rangul 10 [206,140].
El a condus
aceste populatii spre sud, mult in sud unde clima era mai calda. Numai ca
Sitchin, si asa controversat de ai sai, nu a mai avut puterea sa spuna ca doar
romanii, din toate popoarele de mai tarziu ale Pamantului, isi nominalizeaza
divinitatea Dumuzi, spunandu-i Dumnezeu. Din graba exodului sau pe drum, vor fi
fost pierdute placutele de la Tartaria [187], care prin vechimea lor
presumeriana, ii pun intr-o ipostaza atat de jenanta pe savantii timpurilor
noastre. Tot asa YHWH a condus direct exodul lui Moise de acum cca 3600 de ani.
Al doilea:
Directiva de reluare de la zero a unui nou ciclu evolutiv si de productie a
fost incalcata cu buna stiinta in mai multe feluri. Protejarea masei de pamanteni
in fata stihiei cosmice, si aducerea in exod a populatiei presumeriene in Sumer
de catre zeul Dumuzi. Inca un exod de mari proportii in care populatia pelasga
a colonizat sudul Europei pe toata lungimea ei din Franta pana in Crimeea
[143].
Prelevarea unui esantion de exemplare, o noua speranta, de calitatea cea mai
buna a momentului, din cat mai multe specii ale pamantului, impotriva hotaririi
de exterminare totala.
[206,398] "Secretul dezvaluit de el (Utnapistim n.a.) consta in faptul
ca inainte de catastrofa diluviana, zeii au tinut un consiliu si au votat
distrugerea omenirii. Votul si hotararea au fost tinute secret dar Enki (seful
misiunii annunnakilor pe pamant n.a.) l-a cautat pe Utnapistim, imparatul Suruppakului,
pentru a-l informa de apropiata calamitate. Venit in secret, zeul s-a ascuns
dupa un panou de trestie si de dupa acesta i-a vorbit lui Utnapistim. La inceput
mesajul lui a fost criptic, apoi mesajul si sfaturile sale au devenit foarte
clare:
Om din Suruppak, fiu al lui Ubar-Tutu,
Lasa-ti casa, fa o corabie!
Lasa-ti averea, cata la viata ta!
Uita de bogatiile tale salveaza-ti sufletul!
In corabie cu tine strange samanta
La toate cate pe pamant vietuiesc;
Corabia ce-o vei construi
Masurile ei, ti le voi da eu."
Evenimentul este inregistrat metaforizat pana la incriptare si in scrierile
istorice chinezesti vechi. Nuwa si Fu Xi s-au salvat la potop intr-un dovleac
imens crescut dintr-o samanta pe care le-a dat-o in mare graba zeul tunetului
Leigong [7,53]. Legenda a fost pastrata cu mare atentie pana in timpurile
noastre cand a generat intr-o versiune moderna dar neinteleasa, traditia
americana a Halloween-ului [170,(190)].
Ultimul potop a lasat urme adanci in traditiile popoarelor de pretutindeni. Desi
mai recenta, versiunea biblica a lui Noe, este cea mai mediatizata si cunoscuta.
Sacrificiul suprem asumat de seful misiunii de annunnaki, oricum vinovat pentru
deviatiile genetice ale subordonatilor sai, a fost sansa conservarii unor esantioane
din ciclul anterior, peste stihia pustiitoare a trecerii lui Nibiru. Potopul nu
si-a atins scopul, oamenii nu au pierit, samanta lor a reusit sa scape. Omenirea
asa cum o vedem acum este rodul acestui sacrificiu. Sansa vietii noastre, cladita
pe sacrificiul zeilor annunnaki, degradata la ceea ce a ajuns astazi mediul
planetar, s-a dovedit o initiativa ce trebuia evitata.
Domnul avea dreptate, totul trebuia reluat de la zero.
(4,LVIII,20) "Satan a prins putere asupra lor si i-a lasat sa uite
pomenirea lui Dumnezeu (Traducerile sunt intotdeauna raportate la
terminologia compilatorului. In acest caz divinitatea suprema Domnul este
tradus prin Dumnezeu - n.a.). Ei sunt tovarasii lui Satan. Oare tovarasii
lui Satan nu sunt pierduti?"
Chiar ispitirea Evei a fost tot o initiativa diavoleasca. Seful pamantean al
misiunii si-a depasit prerogativele. Iar noi suntem produsul unei initiative
rebele exercitata impotriva vointei Domnului. Apoi inca o idee rebela, aceea de
a nu fi fost lasati sa disparem fara urma, la potop. Dumnezeii nostri mai mult
sau mai putini locali, sunt componentii echipei lui Azazel, deci folosind
limbajul biblic cu totii ne tragem din diavoli. Dumuzi este el insusi un reprezentant
de marca al echipei si al proceselor de hibridare scapata de sub controlul
suprem. Dumnezeul nostru este salvatorul nostru si pentru gestul sau a primit
cumplita pedeapsa a adancurilor.
(6,XVI,2) "Cat despre ingerii veghetori care te-au trimis sa te rogi la
mine pentru ei, Le spun lor, acestor inteligente ceresti: Voi ati avut Cerul
pentru a locui; dar tainele cele mai ascunse nu v-au fost aratate; cu toate
acestea voi ati cunoscut un secret al nedreptatii. Si voi l-ati dezvaluit
femeilor care v-au miscat inimile si prin voi s-au inmultit raul pe suprafata Pamantului.
Spune-le lor deci: Niciodata voi nu veti obtine iertarea, niciodata nu veti mai
avea pace!"
Annunnaki, mandrii zei coboriti pe Terra, nefilimii cum la spuneau sumerienii,
fusesera asadar condamnati. Revenirea lor la cer, le era refuzata, rezultatul
muncii de creatie de pe Pamant era proscris.
(6,X,6) "Apoi, Domnul spusese catre Rafael: Prinde-l pe Azazyel, leaga-i
picioarele si mainile; arunca-l in intunericul vesnic si paraseste-l in pustia
lui Dudael. Fa sa ploua peste el pietrele grele si ascutite; invaluieste-l in intuneric
deplin. Sa ramana acolo pentru totdeauna, fie ca fata sa sa ramana acoperita cu
un val gros; si fie ca el sa nu mai vada lumina niciodata. Si cand se va face
ziua judecatii, arunca-l in foc."
(6,X,15) "Si cand fiii lor vor fi omorati, cand ei vor fi vazut ca a
pierit tot ce le-a fost scump pe lume, incatuseaza-i sub pamant pentru saptezeci
de generatii pana in ziua judecatii si a sfarsitului lumii; si cuvantul acestei
judecati ii va osandi pe veci."
(Apocalipsa 20,1) "Apoi am vazut pogorandu-se din cer un inger, care tinea
in mana cheia Adancului si un lant mare. El a pus mana pe balaur, pe sarpele
cel vechi, care este Diavolul si Satana, si l-a legat pentru o mie de ani. L-a
aruncat in Adanc, l-a inchis acolo, si a pecetluit intrarea deasupra lui, ca sa
nu mai insele Neamurile, pana se vor implini cei o mie de ani. Dupa aceea,
trebuie sa fie deslegat pentru putina vreme."
Versantul kilometric ai lespezii ce pecetluieste vagauna-mormant (3200 m), a
fost tras ca un chepeng peste cei pedepsiti si inchisi in adancuri, zeul si
supusii sai.
Pe capac, ca pe lespedea oricarui mormant, a fost apoi sapat cu lasere
portretul vinovatului. Pentru a sta marturie pedepsei primite pentru incalcarea
poruncilor Domnului.
Locul poate fi zarit si supravegheat doar din
satelit, pentru ca nu a fost facut pentru oameni.
Astazi
numai cine nu vrea nu isi cumpara un satelit, dar degeaba il ai daca nu-i citesti
stirile si cadastrele. Cine nu are, poate insa citi de la cei ce au. Noi suntem
in aceasta ipostaza. Astfel un tanar informatician din Ramnicu Valcea, Stefan-Emil
Ionescu, a studiat in nopti nedormite hartile tarii noastre cartografiate din
sateliti si ajunse in bazele de date ale lui Google. Asa a descoperit o formatiune
ce pare daltuita de o mana sigura si ferma. Un portret, un cap de om, de fapt
un zeu, cu expresie trista, posomorata, pentru ca un om nu putea sa se incarce
de un pacat asa de mare, ca sa merite o pedeapsa atat de aspra. Captivitate pe
70 de generatii. Pedeapsa lui, a informaticianului, e mai mica, pe masura pacatului
cunoasterii. Pentru ca a gasit si arata lumii mormantul zeului, il infrateste in
suferinta. De atunci, de cand l-a vazut, nu mai doarme noptile, iar somnul de
peste zi ii ascunde farmecul luminii.
Tainele mandalelor budiste ne sunt obsesiv aduse la citit din lanurile de
cereale, pana le vom intelege. Megalitii sapati in peretii stancilor insemneza
pe fata pamantului urmele bataliilor de unii pierdute, de altii castigate.
Poate ca asa a fost hotarat, ca in locurile acestea ale noastre, sa fie asezat
unul dintre cei mai importanti megaliti ai planetei.
[http://www.megalit.ro]
Mesajul are pentru pamanteni consistente diferite.
Geologii sesizasera translatia ciudata a masivului capac, o placa tectonica
uriasa, care in mana divinitatii s-a lasat usoara ca o plapuma:
"Exista doua segmente de scoarta care compun megalitul, unul
continental si unul oceanic, aflate in raport de subductie inca din mezozoic. Ele
sunt prinse in Trascau in mod clar intre scoarta oceanica (ofiolite/bazalte)
aflate inspre est si sud, si cea continentala (sisturi cristaline) din partea
opusa, marcand raporturile de subductie - in Trascau - sau obductie - in
Metaliferi, dintre cele doua segmente de scoarta ce corespund la doua microplaci
distincte."
Pentru savanti, oameni simpli nevoiasi si iubitori de natura mesajul a razbatut
intai oral apoi prin bazele vii de date ale pamantului.
(Geneza 27,11) "Domnul Dumnezeu a facut din pamant toate fiarele campului
si toate pasarile cerului; si le-a adus la om, ca sa vada cum are sa le numeasca;
si orice nume pe care-l dadea omul fiecarei vietuitoare, acela-i era numele. Si
omul a pus nume tuturor vitelor, pasarilor cerului si tuturor fiarelor campului."
Cand a venit randul copacilor, arbustilor, ierburilor si florilor o plantuta
firava, cu flori colorate si pline de polen sa atraga albinele si sa tina
oamenii pe aproape, care creste la poalele mormantului a primit un nume ciudat:
Mataciune [20]. Nu rugaciune de la ruga, ci mataciune de la matanii, de la
penitenta. Cand au invatat carte si savantii, au aflat de ea si botanistii. Si
fara sa inteleaga ce fac, i-au spus Dracocephalum - cap de drac.
Pentru ca nomenclatura este binara i s-a mai spus din motive lesne de inteles
moldavica (Linne in 1753, Hasquet in 1790, Edel in 1835).
Au venit apoi imperialii, au luat samanta in captivitate si fiindca facea miere
i-au dat cetatenie si un nume nou, austriaca. Face o floare minunata si toata
lumea o cunoaste. I se mai spune Cap de dragon, Cap de dragon moldovenesc,
Dragon moldovenesc, Balsam moldovenesc si inca in zeci de feluri.
Pentru ca toata lumea sa o cunoasca si sa-i afle povestea, cand va veni timpul,
este agreabila si germineaza usor. Semintele sunt foarte pretuite. Se vand cate
50 de bobite intr-un pachetel pentru numai 1,75$! Toate datele botanice,
comerciale si de areal pe
http://www.sandmountainherbs.com/dragonhead.html
http://davesgarden.com/pf/go/2340/index.html
Atat planta cat si afacerea, la fel de rentabile, au prins teren in special in
America. Cea mai eficace forma de mediatizare este cea prin seminte! De
acolo din adancuri diavolul ii ajuta si ii indruma pe oameni, asa cum poate. Stiti,
banul e ochiul dracului [170,189].
Abandonati si inchisi in tenebrele adancurilor, annunnaki, cel mai probabil au
fost lasati fara mijloace si tehnologii. La fel ii deporteaza si oamenii pe raufacatori,
pe insule pustii, cu un cutit si un chibrit. Sa se descurce. Cunoscatori ai vietii
adancurilor si tenebrelor, annunnaki si-au acceptat soarta, si-au luat-o in
propriile maini. Abandonul, singuratatea, lupta pentru existenta le-au ascutit
capacitatile si i-au apropiat de oameni. Acum lupta impreuna pentru supravietuirea
planetei Pamant, locuinta lor de veci.
Contactele directe au ramas in continuare oculte, motivele fiind dintre cele
mai diverse. Diferentele de potential le sunt net favorabile, oamenii trebuie
protejati de raul pe care si-l pot face singuri, dar pusi la treaba, si in
acelasi timp rafinati genetic in permanenta. Planeta trebuie aparata de
distrugerile inevitabilei tornade din cer pe care o va dezlantui Nibiru, la
apropiata ei trecere.
Conflictul dintre cele doua tabere este declarat frontal si pare
ireconciliabil. O ultima tentativa de negociere esueaza:
(Matei 4,8) "Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte inalt, I-a aratat
toate imparatiile lumii si stralucirea lor, si I-a zis: Toate aceste lucruri ti
le voi da tie, daca Te vei arunca cu fata la pamant si Te vei inchina mie. Pleaca,
Satano, i-a raspuns Isus. Caci este scris: Domnului, Dumnezeului tau sa te inchini
si numai Lui sa-I slujesti. Atunci diavolul L-a lasat. Si deodata au venit la
Isus niste ingeri, si au inceput sa-I slujeasca."
Apoi atitudinea mesagerului nu e de loc incurajatoare, oamenii nu au prea multe
sanse, mesajele lui nu sunt primite cu luare aminte, cat despre eternul vis al
bunastarii, linistii si concilierii - o himera, o neintelegere:
(Matei 11,20) "Atunci Isus a inceput sa mustre cetatile in cari fusesera
facute cele mai multe din minunile Lui, pentruca nu se pocaisera. ... De aceea,
va spun, ca in ziua judecatii, va fi mai usor pentru tinutul Sodomei decat
pentru tine."
Fiul Omului nu isi mai disimuleaza sentimentele pe care le nutreste pentru
oameni:
(Matei 8,21) " Un altul, care era dintre ucenici, I-a zis: Doamne, da-mi
voie sa ma duc mai intai sa ingrop pe tatal meu. Vino dupa Mine, i-a raspuns
Isus, si lasa mortii sa-si ingroape mortii."
(Matei 10,34) "Sa nu credeti ca am venit s-aduc pacea pe pamant; n-am
venit sa aduc pacea, ci sabia. Caci am venit sa despart pe fiu de tatal sau, pe
fiica de mama-sa, si pe nora de soacra-sa. Si omul va avea de vrajmasi chiar pe
cei din casa lui."
In sfarsit cel mai mare pericol: atacul Fiilor Luminii, care vin odata cu
Planeta Crucii. Cea mai buna aparare este atacul. Fii intunericului, intraterestrii,
si-au dezvoltat interceptoarele de la mare distanta, si le perfectioneaza neincetat.
Lansatoarele de fulgere globulare din Tunguska, Siberia sunt la post si pot intampina
si distruge meteoritii aducatori de moarte din cer [234,45]. Cei de afara,
oamenii, ii ajuta fara sa se precupeteasca, au stabilit chiar un prim record -
interceptarea in 2005 a unei comete la 130 de milioane de km de Terra. Omenirea
trebuie tinuta in stare de calm pana in ultima clipa, pentru ca tot omul sa-si
aduca obolul, sa-si plateasca impozitele, ratele si dobanzile la imprumuturi.
Desi toti oamenii muncesc ca albinele de dimineata pana seara, profitul li se
duce printre degete fara sa inteleaga unde. La fel patesc si albinele, care
nici ele nu afla de fel cine le tot fura mierea.
Din cand in cand cate o raza de lumina sau cate o minte omeneasca mai prinde un
licar de adevar, dar repede agentii de interventie ii linistesc generic pe
oameni si tacerea se restabileste: un looser care si-a pierdut mintile in asteptarea
vietii de apoi, a crezut ca vede o farfurie zburatoare; de fapt era un porumbel
calator care avea un marcaj metalic la picior cu care a derutat statiile radar.
Un mare pericol ne ameninta deopotriva viata si planeta, oameni si zei -
schimbarea polilor magnetici.
Printr-un numar mare de cutremure de magnitudine insemnata, bine aplicate si
dirijate, in zona Indoneziei, se pare ca marele balans al axei planetei,
pendularea Chandler, a fost oprit. [http://aim.active.ws/?a=183]
Balansul axei s-a oprit! Nu stie nimeni pentru cat timp si cu ce efect.
Zilele critice, 3,5 la numar, in care schimbarea polaritatii magnetice trece
prin valoarea zero si care e de natura sa faca o stergere globala a tuturor inregistrarilor
electromagnetice ale mediului biologic, trebuie scurtate cat mai mult. Se pare
ca si la acest capitol suntem norocosi:
(Matei 24,22) "Si daca zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar
scapa; dar, din pricina celor alesi, zilele acelea vor fi scurtate."
Un compromis atrage dupa sine altul, prelevarea si conservarea esantioanele de
samanta, le va da si celorlalti o sansa in plus.
Domnul a avut, ca intotdeauna, dreptate.
Eliszar
material preluat de pe www.agonia.ro