Nazarineni

Nazarineni

Numele de Nazarineni provine din afirmatia ca urmeaza pe Isus Nazarineanul nu numai in cuvinte, ci si in fapte. Intemeietor al sectei este elvetianul Iacob Wirtz, nascut la Bassel, in 1778. Acesta a sustinut ca in anul 1850 a primit un mesaj din cealalta lume, anume de la Sf. Ioan, care i-a comunicat ca Sf. Matei si Marcu n-au putut pricepe Evanghelia mântuitorului si ca a sosit timpul ca adevarul sa fie comunicat "Bisericii celei noi".

El mai invata ca mântuitorul, inainte de înaltare, si-ar fi parasit trupul in ascuns, ca imparatia lui Dumnezeu are trei faze, a Tatalui, a Fiului si a Spiritului, si ca Dumnezeu a pogorât peste ei harul preotiei lui Melchisedec pentru a intemeia o Biserica noua, neprihanita, deoarece cele existente sunt pacatoase. Doctrinarul sectei avea sa fie tot un elvetian, Samuel Frohlich, care a intemeiat o sfânta comuna cu 38 de adepti, prima comuna nazarineana.

In România, au patruns din Ungaria, unde secta fusese adusa inca din 1910 de ucenici ai lui S.Frohlich si s-a raspândit mai ales in jud. Arad si Bihor. Cartea de cântari este intitulata "Noua harfa a Sionului". Dintre invataturile lor specifice sunt de mentionat urmatoarele: toate institutiile publice sunt locasuri ale lui Anticrist; scoala nu mai are nici un rost din moment ce, odata botezati, copiii nu mai pot pacatui si ajung la fericirea raiului; nu admit folosirea armei; nu primesc in comunitatea lor pe cei ce pacatuiesc. Sunt foarte rigurosi in ceea ce priveste viata lor privata.