Intoarcerea vrajitoarei

Intoarcerea vrajitoarei

Anisoara a fost singura la parinti. Ai ei, oameni saraci, au dat-o de mica unei femei de la oras, ca sa scape de grija fetei. Asa ca, la 10 ani, fata a parasit casa natala pentru a cistiga o piine. Nimeni nu stia cit de amara era acea bucata de piine. Ani de zile nu a mai vazut-o nimeni din sat. Circulau, ce e drept, unele zvonuri cum ca femeia care ar fi luat-o pe Anusca (asa ii spuneau parintii) ar fi fost o vrajitoare si ca luase fata pentru a-i fi ucenica. Apoi zvonurile s-au marit si tot satul stia ca Anusca ajunsese vrajitoare undeva prin Prahova. Doar localitatea nu coincidea.

Fiecare rind pe rind, s-au stins toti din familie. Mai intii s-a stins bunica, apoi mama ei si la sfirsit tatal sau. La nici unul nu a venit la inmormintare, fapt ce a declansat discutiile prin sat, cum ca un crestin vine la capatiiul celei care i-a dat viata si ca fara doar si poate, Anusca e orice, dar numai crestina nu. Era in 2002, la mai bine de sase ani de cand murise ultimul din familie. Atunci a fost vazuta prima data Anusca in sat. La inceput nimeni nu a recunoscut-o. Era imbatrinita inainte de vreme si nu mai semana deloc cu fetita care plecase din sat. Din pacate, intoarcere ei a coincis cu o serie de evenimente nu tocmai placute, fapt care i-a determinat pe oameni sa spuna ca a adus blestemul asupra satului prin simpla ei prezenta. Si atunci oamenii i-au dat de inteles ca e mai bine sa plece de buna voie.

Mai intii i-au spart geamurile. Apoi i-au atirnat de gard si de poarta tot felul de cartoane scrise in care ii spuneau sa plece. Apoi i-au otravit pisicile. Au urmat la pasarile. Cu trei saptamini i-au pus pe pragul casei capul ciinelui, despre care toti spuneau ca e insusi diavolul care-i slujeste. Totul a culminat cu un atac nocturn in care mai multe familii s-au strins la marginea satului si au vrut sa o linseze pe cea pe care ei o numeau “blestemata de vrajitoare”. Cu greu ceilalti oameni din comuna au reusit sa aplaneze conflictul. Cel putin pentru moment. Si totusi, cine are dreptate?...

Comoara de sub riu

Primii care se pling de Anusca sunt chiar vecinii ei. Femeia locuieste la margine de sat, intr-o casa de chirpici, care are 3 camere si o bucatarie de vara. Totul este de o saracie lucie, dar asta este un argument in plus pentru sateni ca femeia ar fi vrajitoare. “Da` unde s-a mai pomenit ca o vrajitoare sa-si arate bogatiile asa, pe fata?! Le are ingropate in pamint si pazite de diavoli”, spune patriarhul familiei de peste drum, nea Mitica. Ba mai mult, sustine ca mai multi din sat, inclusiv el, au vazut-o pe vrajitoare la malul apei.

“Era dezbracata si isi facea vrajile la apus, cand soarele inca nu apusese de tot. Iti jur, domnule, cand a facut niste semne de-ale ei s-a retras apa pe asa o portiune (imi arata un spatiu cit camera lui de mare, aproximativ 4 X 3 m, n. r.). Si s-a dat pamintul la o parte si-am vazut cum stralucea aurul pe fundul apei. Am icnit de uimire si cred ca m-a auzit, pentru ca s-a intors spre mine. Si asa o privire mi-a aruncat, c-am simtit ca nu e privire de om. Ma crezi sau nu, o data s-a repezit asupra mea. Nu stiu ce s-a mai intamplat, pentru ca am lesinat. Cand mi-am revenit eram la 20 de km de sat, la marginea drumului. Si aveam urme de muscaturi si ghiare pe tot spatele, ca eram numai o rana vie”.

Un localnic care doreste sa-si pastreze anonimatul spune ca nimic din tot ce se spune nu e adevarat. Ca batrinul Mitica a avut citeva altercatii cu tatal “vrajitoarei” pentru ca acesta nu voia sa-i vinda o bucata de pamint. In plus, se pare ca batrinul Mitica ar avea ceva probleme psihice. “A fost internat de citeva ori la Bucuresti, la nebuni. Si de cite ori nu l-au cautat politistii, ca se pierde. Pleaca de acasa si uita drumul”. Cit despre muscaturi, acestea pot avea o explicatie mai... umana, putind fi provocate de animalele salbatice care bintuie padurile din zona. “Sarea peste foc fara sa se arda”

Marin Petrica are 54 de ani. Este un zdrahon de barbat, din cel care poate ridica de unul singur o caruta fara cal. Este unul dintre cei mai inversunati acuzatori ai Anuscai. Spune ca pina in vara asta a avut ograda mare, cu trei vaci, doi cai si 10 oi. Ca gainile lui erau in numar de aproape 150. Omul traia din ce-i dadea gospodaria: vindea lapte, carne si oua la piata. Pina cand s-a intors Anusca in sat totul i-a mers din plin. Apoi a inceput sa piarda. Mai intii i-a ars oborul, cu tot cu patul. Recoltele de pe 5 ani s-au transformat in cenusa. Evident, “vrajitoarea” era de vina.

“I-am vazut ciinele ala mare si negru pe care-l avea, cum tot dadea tircoale pe linga gardul meu. Sigur de la el s-a tras focul”, sutine pagubitul. Pentru a-l sustine, sotia sa, vine cu o alta relatare. In noaptea cu pricina, ea era la o matusa care locuieste la doua case de Anusca. “Nu stiu cum, dar in noaptea aia m-am zvircolit de nu puteam sa dorm deloc. Si asa, pe la 3 dimineata, mi-a venit sa ma duc afara, in gradina. Si numai ce vad asa ca niste umbre care joaca. M-am dus eu mai incolo, ca gradina da direct in cimp. Si cum mergeam, de aia mi se parea ca umbrele cresc. Si-am vazut la un moment dat un foc in mijlocul cimpului si pe vrajitoare cum alerga in jurul focului, despuiata si sarea peste foc fara sa se arda. Mi-a fost frica si am plecat. Numai cand am aflat de focul nostru mi-am dat seama ca ea l-a trimis”.

Treptat, animalele i-au murit, pasarile fiind ultimele. “Au murit toate 150 intr-o noapte. Cand ne-am trezit de dimineata, una nu mai misca. Si era asa, un miros greu”. Chiar daca problemele familiei Marin sunt reale, asta nu inseamna ca Anusca ar fi vinovata de ele. Ba mai mult, gurile rele spun ca Petrica, care e sofer pe rata, ar mai aduce din cand in cand combustibil pe care-l depoziteaza in pivnita de sub grajd. Multi sunt convinsi ca focul a fost din cauza butoaielor pline cu benzina si motorina. Despre animale, unii spun ca ar fi fost din cauza gripei aviare care bintuie satele românesti de citeva luni bune. Cit despre ce a vazut nevasta lui Petrica, oamenii stiu ca barbatul este iute la minie si ca se face foc si para daca cineva din familie ii iese din cuvint.

“S-a zguduit pamintul si s-a pornit un vint napraznic”

Balotestii sunt ceilalti vecini ai Anuscai. Ei i-au creat femeii probleme de cand a venit in sat, afirmind despre ea tot felul de ciudatenii. Cel mai bizar zvon este acela dupa care femeia ar fi ramas insarcinata cu animalul de paza si ca ar fi nascut, nici mai mult, nici mai putin, decit o broasca riioasa pe care Anusca ar fi folosit-o ca sa faca vraji de legare de cununii. Toti Balotestii sunt gata sa jure cu mina pe Biblie si chiar dinaintea altarului, ca au vazut, nu o data, cum “vrajitoarea” se deda la cele mai mari grozavii cu animalul. Fiecare poate povesti o gramada de astfel de intamplari, ca si cum ar fi fost de fata. Ba unul dintre ei sustine ca a vazut cu ochii lui cum Anusca s-ar fi dus la un Sabat. Spune ca totul s-a petrecut noaptea. Intamplator el era in cimitir, unde terminase de ingrijit mormintul bunicului sau si-l apucase seara. “Am salutat-o dar nici nu s-a uitat la mine. Mergea cu ochii ficsi, de parca era vrajita. Atunci m-am luat dupa ea. Am vazut cum s-a oprit la un cavou si a dat piatra la o parte. Domn`e, sa nu prind eu ziua de miine daca nu a dat-o la o parte cu o singura mina. Dupa aia a aprins niste luminari si a inceput sa spuna niscaiva descintece de-ale ei”.

La inceput barbatul a fost convins ca Anusca face ceva descintece de rau. Dupa ce a vazut ca timp de aproape un sfert de ora nu s-a intamplat nimic, barbatul a vrut sa plece. “M-am indreptat spre poarta cimitirului si numai ce aud un zgomot ingrozitor in spatele meu. S-a zguduit pamintul si s-a pornit un vint napraznic. Cand m-am uitat in urma, locul unde statuse Anusca era gol. Luminarile ardeau in continuare, dar nu mai era nici urma de femeie. Atunci am inteles ca vrajitoarea chemase diavolul ca sa o duca la Sabat. Mi-am facut cruce si am tinut-o intr-o fuga pina acasa”.

A doua zi, cand s-a dus cu mai multi vecini sa verifice locul, nimic nu trada ca acolo s-ar fi petrecut ceva cu o seara in urma. Nimeni din sat nu pune la indoiala cele povestite de membrul familiei Balotescu. Barbatul e cunoscut ca fiind serios si cu capul pe umeri. Si mai e cunoscut si ca un iubitor de bautura. Din cand in cand, e adevarat, dar in cantitati mari, ca oamenii trebuie sa-l care pina acasa. Evident, toti care au preluat povestea si o spun mai departe, adauga cum ca Balotescu era treaz in acea zi. Asa sa fie oare?!...

"Dumnezeu o sa-i loveasca cand s-or astepta mai putin”

Altii spun ca au auzit-o pe femeie aruncand blesteme cumplite pe unii sau pe altii; sau ca ar fi legat cununiile la majoritatea flacailor din sat. Ba pe seama ei se pun ploile torentiale, revarsarile de ape, caldurile torite, incendiile, bolile si tot ce e rau in sat. Dincolo de aceste persoane, sunt citeva, in principiu rude indepartate, care-i iau apararea Anuscai. Ei spun ca femeia este bolnava de epilesie si ca are sanatatea subreda. Lipsa ei lunga din sat s-ar datora internarilor lungi prin diverse spitale si sanatorii din tara.

Moartea membrilor familiei a lasat-o pe fata fara nici un sprijin material, lucru care a determinat-o sa se retraga in casa parinteasca. Iar aici a inceput calvarul, fiind la un pas de a fi linsata de sateni. Daca este suparata pe oameni? Spune ca nu, ca ii intelege si ca nu va depune plingere la politie. “Ii iert, domnule, dar Dumnezeu o sa-i loveasca cand s-or astepta mai putin. Or sa treaca si ei prin ceea ce m-au facut pe mine sa trec. Nu vor pleca din viata asta fara sa plateasca pentru tot raul care l-au facut. Pentru ca Dumnezeu e drept si daca e drept o sa ii faca sa plateasca pentru toata nedreptatea ce mi-au facut”, incheie Anusca cu ochii plini de lacrimi.

In loc de epilog

Am stat fata-n fata cu Anusca si nimic din infatisarea ei nu o arata ca pe vrajitoarea periculoasa descrisa de oamenii din sat. Dar ei, comunitatea, sustin ca insusirea unei stari de inocenta, de neputinta, face parte din trucurile vrajitoarelor pentru a insela increderea oamenilor. Si mai spun ca raul trebuie taiat de la radacina, inainte de a se propaga in lume si de a pune stapinire pe sufletele nevinovate. Auzindu-i cum atitia oameni in toata firea, altfel, cu scaun la cap, blameaza o femeie bolnava, ma gindesc cu groaza ca oamenii mileniului III nu sunt cu nimic diferiti de cei din Evul Mediu. De acei “oameni” care au ars pe rug o gramada de femei, considerate vrajitoare doar pentru ca bolile fizice sau psihice de care sufereau nu erau intelese de contemporanii lor ci erau puse pe seama actiunilor diavolului.

Eliszar