I Ching - Cartea schimbarilor

Crearea acestei carti fara pereche in lume este pusa pe seama lui Fu Hsi, stramosul mitic care a inventat multe alte lucruri utile pentru antichitatea chineza. El ar fi fost martorul unui fenomen miraculos care l-a pus in contact cu cele 8 trigrame (pa-kua), care constituie osatura cartii schimbarilor.

Legenda spune ca in timp ce se plimba pe malul Fluviului Galben, Fu Hsi a zarit iesind din ape un dragon purtind pe spate semnele celor 8 trigrame pe care le-a copiat desenindu-le cu degetul pe nisip. La elaborarea cartii pina la forma de azi au mai participat Regele Wen si printul Chou, care au adus contributii esentiale: formarea hexagramelor, titlurile lor, judecatile, comentariile trasaturilor.

O mare contributie a avut-o celebrul Confucius, care i-au atasat comentarii diverse. Pe buna dreptate se afirma ca aceasta carte contine esenta doctrinelor si miscarilor spirituale chineze si ca a influentat la rindul ei tot ce s-a nascut ulterior.

I-Ching este nu doar revizuita si corectata, ci si redactata dupa indiciile lui Confucius insusi, care, cu cinci secole inainte de Hristos, a adnotat "Cartea Schimbarilor" cautand sa dea o explicatie comentariilor, neclare inca pentru vremea sa. O marturie istorica, deci, care ne vorbeste despre o epoca foarte indepartata chiar si pentru maestrul din Lou, aceea a lui Wan Wen, Regele Intelept, si a Comandant din hou. Acestia sunt... primii autori ai gloselor la graficele originale, semne liniare in care alterneaza linii continue cu spatii care, semnificand schimbarile active dintre cer si Pamant, explica in limbaj simbolic anotimpurile si faptele umane si elaboreaza, astfel, o "aritmetica exacta a devenirii".

Hexagramele dau inca de gandit, nu toate au fost intelese; ele par imobilizate in ritmurile lor implacabile, sunt nelinistitoare, ne scapa, sunt inchise si indepartate ca si timpul in care au fost trasate, si totusi sunt mobile ca tot ce este in cer si pe Pamant.

In aceasta editie textul a fost inzestrat numai cu notitele care sunt aproape sigur ale lui Confucius; caci diferitele scoli filozofice i-au explicat, mai apoi, discursul, dar i-au alterat in mare parte sensul originar, cate vreme Confucius, foarte respectuos pentr textul antic, l-a adnotat pentru a-l lamuri si l-a "adus la zi", daca se poate spune asa, pentru a-l restitui vremii sale ca pe o culegere de obligatii morale si fapte exemplare.

Glosele lui Confucius sunt mai bune decat orice explicatie, intrucat lamuririle date de Maestru cu cinci secole inainte de Hristos raman mai profunde ca tot ce s-a spus ulterior despre "Cartea schimbarilor"

Cea mai importanta contributie la raspindirea cartii in Europa a avut-o Richard Wilhelm. Misionar crestin in China si sinolog, Wilhelm l-a cunoscut pe Lao-nai Hsuan, un descendent al scolii confucianiste, care l-a ajutat efectiv la traducerea cartii in limba germana. Mai mult decit o simpla traducere, Wilhelm a adaugat si comentariile sale la cele 64 de hexagrame.

C.G. Jung este cel care propune o versiune in limba engleza realizata de Carry F. Baynes. Tot Jung adauga acestei versiuni o introducere substantiala care explica prin exemple modul cum poate fi consultata cartea ca oracol. Este cea mai importanta contributie la explicarea practicii oraculare pentru cultura occidentala.

Dar Jung nu se limiteaza nici el la prezentarea Cartii schimbarilor, ci se apleaca si asupra functionarii ei ca oracol. El aduce din nou in discutie teoria sincronicitatii, forjata de el in urma unor experiente paranormale din cabinetul sau de psihanalist. Aceasta teorie, insuficient sau gresit asimilata ulterior, sustine ideea coincidentelor semnificative a-cauzale, adica acele potriviri de evenimente psihice si materiale care, dupa Jung, nu se explica prin cauzalitate. In aceste manifestari bizare, Jung afirma prezenta sau constelarea unui arhetip. Sincronicitatea explica astfel cum este posibil sa obtii informatii pertinente despre viitor utilizind betisoarele de coada soricelului sau monezile.

UNDERSTAND THE I-CHING

Skeptic's Guide to the I Ching