În categoria îndrãgostiţilor permanent s-a încadrat și Constantin Vasilescu, brașovean, fost ofiţer al armatei române care, deși înșelat permanent de soţia sa, a continuat sã o iubeascã, chiar dacã coarnele îl apãsau greu. Chiar și moartea Aristiţei s-a petrecut în condiţii ciudate, într-o mașinã, asfixiatã de gazele de eșapament în plinã reprizã de amor cu un bãrbat – firește, altul decât soţul sãu.
Ca sã-și arate dragostea eternã, bãrbatul a decis ca pe mormânt sã fie sculptatã o femeie crãcãnatã cu un organ masculin stilizat între picioare. Și locul din cimitir a fost numit “La craci”. Asta pânã în ziua în care un comunist local, ducându-și fosta consoartã la groapã, a rãmas blocat în faţa monumentului. A urmat o crizã de nervi și ciudata sculpturã eroticã a fost dãrâmatã.
Dupã evenimentele din decembrie 1989, iubãreţul bãrbat a comandat încã un monument, de data aceasta mai mic și mai ieftin, pentru cã între timp ieșise la pensie. Și cum pensia nu era foarte mare, pe mormânt au apãrut doar douã “scule” stilizate, una de-a dreapta și alta de-a stânga Aristiţei, cu vârful îndreptat cãtre mormânt, ca sã o însoţeascã și sã nu îi lipseascã nici pe lumea cealaltã. Unora li s-a pãrut aberant și monstruos monumentul, dar cei mai mulţi au apreciat umorul și dragostea lui nea Costicã pentru femeia care l-a înșelat toatã viaţa.
Femeile care sunt în trecere prin Brașov și au timp sã meargã la Cimitirul Municipal, la ortodocși, numãrul 220 – 221, parcela 2, rândul 3, pot vedea tronând peste liniștea cimitirului, penetrând în adâncime, “sulele lui Costicã”. Și le pot atinge. Se spune cã poartã noroc. Nu vã temeţi. Acestea nu cresc mai mult decât se vede. Dar sunt cu adevãrat tari.