Craciunul este de fapt in Iunie

Cercetatorii au refacut traseul stelei vestitoare a nasterii Mantuitorului, despre care Biblia sustine ca a fost urmarita de trei magi, pentru a-L gasi pe Acesta.

Astronomul australian Dave Reneke s-a folosit de programe complexe de calculator pentru a cartografia pozitiile exacte ale tuturor corpurilor ceresti si a reface aspectul cerului noptii asa cum era el deasupra Tarii Sfinte cu mai mult de 2.000 de ani in urma. Astronomul a descoperit ca o stea stralucitoare a aparut intr-adevar deasupra orasului Bethlehem acum 2.000 de ani, dar ea indica nasterea lui Christos pe data de 17 iunie, si nu pe 25 decembrie, asa cum stiu crestinii dintotdeauna.

Oamenii de stiinta sustin ca “steaua Craciunului” a fost cel mai probabil o aliniere a planetelor Venus si Jupiter, care s-au apropiat atat de mult incat au stralucit neobisnuit de puternic, ca o singura sursa de lumina, formata aproape brusc. Reneke presupune ca cei trei magi au interpretat lumina ca pe un semn mult asteptat si au urmat “steaua” pana la locul de nastere a lui Iisus, intr-un staul din Bethelehem, dupa cum descrie Biblia.

Cercetarile ulterioare au plasat aceasta nastere undeva in perioada anilor 3 i.Hr. si 1 d.Hr. Folosind Evanghelia Sfantului Matei ca punct de referinta, oamenii de stiinta au localizat conjunctia planetara in constelatia Leului, in data exacta de 17 iunie a anului 2 i.Hr. Reneke sustine ca el si echipa sa dispun de software-ul necesar recreerii cerului noptii exact asa cum arata el la o data oarecare din ultimele cateva mii de ani. “Nu decretam ca este cu siguranta vorba despre steaua Craciunului, dar este cea mai plauzibila explicatie stiintifica din cate s-au formulat pana in prezent.”

“25 decembrie este o data arbitrara pe care am acceptat-o, dar nu inseamna ca atunci s-a intamplat neaparat evenimentul, iar aceasta nu este o incercare de a defaima religia. De fapt chiar o sustine, aratand ca a existat intr-adevar un obiect stralucitor in acea vreme pe cerul Estului.”, a mai adaugat Reneke.

Plasarea Craciunului pe data de 25 decembrie nu este insa intamplatoare. Exista o intreaga sunita de sarbatori si practici precrestine care au fost asimilate si au trebuit sa poarte un nume.

Craciunul a fost ales ca zi prin suprapunere peste sarbatoarea precrestina (romana) a Ignatului. Crestinismul a acceptat practica sacrificarii porcului ca secventa a suitei de obiceiuri ce pregatesc marea sarbatoare religioasa a Craciunului. Prin semnificatii multiple Craciunul marcheaza totodata, in calendarul popular, inceputul ciclului celor 12 zile de sarbatoare ce insotesc trecerea de la anul vechi la anul nou, perioada a nasterii si renovarii timpului calendaristic, perioada in care agricultorul ce a incheiat un ciclu agrar se pregateste pentru urmatorul prin acte rituale cu rol apotropaic si augural. Privit din aceasta perspectiva, taiatul porcului, se plaseaza in sfera ofrandelor - sacrificiului adresate fortelor supreme, ca multumire pentru recolta obtinuta si pentru recolta viitoare.

Batranii crede ca in noaptea de dinaintea Ignatului, porcul isi viseaza cutitul. Cei milosi nu au voie sa participe la taiatul porcului, pentru ca el moare greu si carnea nu mai este buna. In ziua de Ignat copii sunt insemnati in frunte cu sangele animalului.

Deobicei bunicii fac semnul crucii pe fruntea copiilor pentru ca acestia sa fie sanatosi. Ziua de Ignat este dedicata prepararii carnii si conservarii ei.

Suprapunerea sarbatori Craciunului Sursa: Dailymail si Descopera