In tara noastra dispar anual 1400 de copii. O parte dintre ei nu mai sunt gasiti niciodata. Altii sunt gasiti morti, victime ale rapirilor si abuzurilor sexuale.
Jurnalul National s-a implicat activ in cauza copiilor disparuti din toamna anului 2005. In acest moment, prioritatea noastra este prevenirea disparitiilor de copii. Nu mai vrem news despre copii disparuti in rauri, despre copii lasati nesupravegheati si rataciti, despre copii rapiti si ucisi, despre copii fugiti de acasa si cautati apoi saptamani la rand. Toate aceste tragedii pot fi prevenite!
Trebuie sa respectam doar cateva reguli simple. Sta in puterea noastra sa le urmam si sa-i invatam si pe altii sa faca asta.
Va rugam sa fiti alaturi de noi in aceasta campanie. Descarcati afisul atasat, tipariti-l si lipiti-l intr-un loc vizibil. La intrarea in scara blocului, pe usa scolii sau a gradinitei, in parc, in statii de masina. Aratati ca va pasa de fiecare copil disparut si ajutati ca acesti copii sa nu mai dispara! Impreuna putem pune capat acestor tragedii!
Sursa: Jurnalul National
In octombrie 2004 a disparut Vladut. Si a murit, strivit de nepasarea celor din jur. Plecarea lui ne-a deschis ochii: dispar copiii. Dispar pentru totdeauna! In aprilie 2005, Jurnalul National a scris despre disparitia unei fetite de 9 ani din Bucuresti. Atunci am aflat ca politistii pot astepta 48 de ore de la sesizarea disparitiei pentru a interveni. Asa scria in procedurile lor interne. Puteam sa scriem un articol si sa ne vedem de treaba. Dar acesti copii disparuti devenisera deja treaba noastra. Asa a inceput campania noastraa.
In vara anului 2005, pe site-ul IGPR erau doar 19 copii disparuti. Am luat pe rand fiecare Inspectorat Judetean de Politie si am solicitat toate cazurile. Am numarat din nou - erau 275. Am facut pentru ei un site - primul din tara noastra - si am cerut autoritatilor schimbarea imediata a procedurilor dupa care Politia cauta copiii disparuti! La 3 noiembrie 2005, ele au fost modificate. Apoi, a fost gasit trupul Larisei Chelaru. Dupa cateva
saptamani, cel al Andreei Dodan. Schimbarea regulilor n-a putut urni
din loc un sistem anchilozat in nepasare si autosuficienta. Campania
noastra a continuat, pentru ca era necesitate.
Invatasem rotitele sistemului, stiam blocajele. Vedeam cum merg
lucrurile in tara noastra si ce se intampla si in alte tari. S-au facut
si la noi pasi inainte. Cel mai important, din punctul nostru de
vedere, a fost obligarea televiziunilor sa difuzeze in prime-time
cazurile de copii disparuti primite de la politie.

Au trecut doi ani si jumatate de la primul editorial. Intre timp, in tara noastra au disparut mii de copii. Cei mai multi dintre ei au fost gasiti la timp si in viata. Peste 254 dintre ei dar au trecut lunile, anii, deceniile. La 1 mai 2007 erau 346 de copii disparuti. Campania noastra de tipografie continua. Pentru toti acesti copii. Pentru fiecare dintre ei!