Baptistii

Baptistii

sunt cei mai numerosi si mai bine organizati din tara. Numele l-au luat de la invatatura despre botez. La un moment dat, au aparut unii crestini care au sustinut ca botezul trebuie aplicat oamenilor adulti si nu copiilor. Absolutizând aceasta opinie, au facut din ea un punct fundamental al credintei, caruia i-au subordonat toate celelalte elemente. Asa s-a nascut secta anabaptistilor, cei care cereau rebotezarea adultilor - iar din aceasta secta baptistilor. Ca intemeietor al acesteia din urma este considerat englezul John Smith, iar ca an de nastere al sectei, anul 1611, când, intors din Olanda, acesta infiinteaza secta baptistilor generali. In România, baptismul a patruns la sfârsitul sec.19 si inceputul sec.20, venind din Germania prin Ungaria si incepând a se raspândi printre românii din Ardeal, mai ales in jud. Arad si Bihor. Dupa Unirea Transilvaniei cu România in 1918 a patruns si in celelalte provincii românesti, Bucovina, Moldova si Muntenia. Baptistii se aduna in Case de rugaciune, savârsind un cult simplificat, alcatuit din rugaciuni, din cântece religioase, dar mai ales cuvântari. Sunt impotriva icoanelor, crucii, relicvelor, idolatrizarii Sf.Maria si sfintilor. Nu recunosc posturile bisericii. Nu au rugaciuni si pomeniri pentru cei morti. Nu folosesc obiecte si simboluri liturghice.